Lalele

O intamplare din istoria Europei?

În jurul anului 1635, olandezii erau înnebuniţi după lalele. Nu numai că le cultivau – câmpuri întregi -, nu numai că le admirau, le expuneau în vaze preţioase, se mândreau cu ele şi le înfăţişau în picturi, dar făceau din ele obiectul unui comerţ înfloritor: vindeau şi cumpărau bulbi, la preţuri mari... şi mai mari... tot mai mari... nebuneşti!...până când, brusc, în luna februarie a anului 1637, totul s-a prăbuşit: preţurile au scăzut subit, iar cei ce investiseră masiv în comerţul cu lalele au avut de suportat şocul unei colaps care aminteşte de cele mai dure crize economice ale vremurilor moderne.

Asta e viziunea obişnuită asupra tulipomaniei - o isterie a speculei cu flori, al cărei final n-ar fi putut veni altfel decât sub forma unui dezastru financiar. Multă vreme, aceasta a fost singura noastră perspectivă asupra fenomenului şi, ce-i drept, avea avantajul de a ne mulţumi pasiunea pentru întâmplări senzaţionale, chiar dacă-s vechi de trei veacuri şi mai bine. Însă începând din anii 1980, alte viziuni asupra tulipomaniei au început să câştige teren, beneficiind de rezultatele unor cercetări noi asupra faptelor.

Dar, mai întâi, contextul în care s-a petrecut totul:

Secolul al XVII-lea a reprezentat, pentru Olanda - numită pe atunci Provinciile Unite - o epocă de prosperitate economică şi de înflorire culturală, aşa-numita Epocă de Aur Olandeză. În ciuda războaielor care se desfăşurau non-stop mai peste tot în Europa, Olanda prospera economic şi cultural: negoţul era tot mai intens, iar olandezii au contribuit hotărâtor la dezvoltarea multora dintre instrumentele şi practicile moderne ale finanţelor şi comerţului. O flotă de peste 10.000 de corăbii străbătea oceanele lumii, făcând negoţ cu ţinuturi îndepărtate şi contribuind la bunăstarea şi prestigiul ţării. Arta înflorea, definind o epocă, reprezentată strălucit prin Rembrandt, Vermeer, Ruisdael, Hals... Ştiinţa era în plin avânt, impulsionată de savanţi precum Anton van Leeuwenhoek (inventatorul microscopului) şi Christiaan Huygens, strălucit astronom, fizician şi matematician. Pe scurt, Olanda era una dintre cele mai evoluate, democratice, bogate şi respectate ţări europene. (Şi aşa a rămas până în ziua de azi.)

Ei bine, în această ţară a apărut, în anii 1630, mania lalelelor, care, pornind de la o modă, s-a transformat într-un fenomen economic cu impact nebănuit asupra populaţiei.mai mult

Cazul de la Letea

Sau cum sa ne comportam cu animalele

Unii oameni se comporta cu animale ca si cum le-ar fi sclavi

Acesti cai frumosi merita sa fie tratati regeste dar la unii ingrijitori de animale sunt de-a dreptul salbatici.

O lume intreaga a socat cazul de la Letea.

Acesti ingrijitori care nu au educatie si lipsa de bun simt au dus caii intr-o stare jalnica.

Caii erau plin de rani si prost hraniti.

Ce fel de oameni sunt acestia? Si de ce se comporta ca in evul mediu?

Ma intereseaza ce pedeapsa vor primi acesti oameni daca se pot numi oameni?

Am o intrebare pentru acesti oameni fara ininma? Ce ati avut cu caii?

Enigme si Conspiratii: "O Românie modernă trebuie sa aibă cel mult 1,6 mi...

Enigme si Conspiratii: "O Românie modernă trebuie sa aibă cel mult 1,6 mi...: "Un articol socant preluat de pe siteul Surse.org Suntem martori vii a unor tradari pe banda si furt national fara precedent. Romania, ca po..."

Altfel despre securitate şi colaboratorii ei

Se ştie că după conferinta de la Ialta,România  a căzut în zona de influenţă,sovietică după care in timp scurt,trupele acestui stat au şi ocupat România,ca apoi în 1947 să se instaureze in ţara aşa numitul  guvern de democraţie populară condus de Petru Groza .

Tot atunci a fost creată,după acelţi model sovietic,structura operativă de informaţii numită Securitate.

De la început acest organism care, atunci avea un rol exclusiv represiv,de distrugere a structurii de rezistenţă a societăşii proaspăt îngenuncheate era format aproape în întregime din elementle minoritare care au aderat uşor la acest program.Dintre aceştea cei mai mulţi erau maghiari. Prezenţa lor în sistemul represiv nou-creat era justificată nu numai de antiromânismul manifestat,ci şi pentru loialitatea lor crescută la sovietici avându-se învedere că în 1919 în Ungaria a avut loc cea de-a doua revoluţie socialistă din lume şi a fost reprimată de către ,,Armata imperialistă Română,,(aşa se învăţa la acea vreme în toate şcolile noastre.)

După moartea lui I.V. stalin,în primăvara lui 1953 ţi venirea la putere în Uniunea Sovietică a lui Nichita Hrusciov (1953-1964) personalul din securitate a început să fie completat cu elemente româneşti,din ce în ce mai mult despre care indiferent ce se vorbeşte astăzi,erau buni patrioţi,pentru că trebuie să recunoaştem sângele nu se face apă.

Deşi imensa Uniune Sovietică ocupa pe două continente cu o suprafaţă de 22,4 milioane Kmp,Hruşciov noul conducător al imperiului,nu l-a iertat niciodată pe Stalin care în timpul războiului s-a mulţumit cu ,,puţin,, de la români neocupând toată Moldova ţi Bucovina ca să le inglobeze în întregime până dincoace de Carpaţi,în Moldova Sovietică.

Hruşciov a încercat oarecum să rezolve această problemă delicată,cerând comisarilor sovietici din România să creeye o diversiune în vederea constituirii unui nucleu puternic de dizidenţi,care prin acţiunile lor inconştient ar fi putut pune la cale o râzmeriţă ce urma apoi să fie catalogată drept o acţiune contrarevoluţionară care să justifice intervenţia Armatei Sovietice.Un nimerit prilej pentru realizarea planului amintit de anexare acestor părţi mult râvnite ale României,iar pentru aceste operaţiuni ar fi găsit suficient ejustificări de ,,apărare,, a cuceririlor revoluţionare ale oamenilor muncii.De altfel,celebrul ,,plan Valev,, care avea drept obiectiv dezmembrarea României prin trecerea Moldovei ţi Bucovinei în componenţa Republicii Socialiste Moldoveneşti elaborat în 1964 adică pe vrenea lui Hruşciov,stă ca mărturie clară a politice expasioniste nestinse faţă de România a urmaşului lui Stalin.Aici,Securitatea a avut un mare merit,împidicându-i pe aceşti aşa-yişi dizidenţi,în realitate nişte scursori ale societăţii gata să-şi vândă ţara străinilor în schimbul unor avantaje sau funcţii,dar a căror inconştienţa ar fi putut produce dezmembrarea României,Dizidentii au fost desconpiraţi cu sprijinul acestor informatori ai securitaţii.

Se spune că după contrarevoluţia din Ungaria,din1956 Hruşciov ar fi fost foarte dezamăgit pentru faptul ca nu i-a reuşit scenariul cu ,,dizidenţii,,găselniţe ale comisarilor sovietici,şi de aceea în 1958 el a retras Armata Sovietică din Romania în speranţa că românii vor gusta momeala adică vor încerca să mişte din front pentru a interveni cu trupe.

În consencinţă retragerea armatei sovietice a avut o logică istorică şi de natura strategică,după principiul un pas înapoi şi doi paşi înainte,adică îin speranţa revenirii ei în forţă pentru reînscrierea graniţelor în favoarea celui puternic.Ai noştrii istorici şi politruci au inventat tot felul de scenarii mergându-se până acolo cum că Gheorghiu Dej l-ar fi imbrobobit în fel şi chi pe Hruşciov,forţându-i acestuia mâna.O copilărie.

De aceea n-ar trebui acordată crezare noilor dizidenţi (alde Ticu şi Turcu),care nu ştim cum ar reacţione ei în situţia anilor 50-60 surogatelor legi ale lustraţiei,care nu sunt altceva decât nişte afaceri murdare ale unor indivizi puşi mai degrabă pe căpătuială.