Anul 2020 Vom locui si munci pe luna?

Tot ce se poate!
Daca in anul 1969 am facut un pas mic pentru om si un salt urias pentru omenire de ce nu am locui si munci pe luna sau chiar pe marte?
Dar sa vedem ce au de spus oamenii de stiinta.
În anii 2020, când astronauţii vor debarca, probabil, pe un asteroid, angajaţi ai unor firme particulare ar putea lucra deja pe Lună, în baze de cercetare permanente, arată un raport elaborat recent de o companie aerospaţială.

Studiul privitor la viitoarele misiuni umane a fost realizat de Bigelow Aerospace şi scoate în evidenţă interesul companiilor private faţă de explorarea spaţială în general, dar mai ales faţă de misiunile pe Lună.

NASA intenţionează să-şi continue programul de explorări spaţiale pregătind o misiune de vizitare a unui asteroid până în 2025 şi a planetei Marte un deceniu mai târziu.

Firmele private, în schimb – inclusiv  Bigelow Aerospace  - se arată mai interesate de satelitul natural al Pământului.

Este important pentru NASA să ştie că există interes pentru Lună şi pentru misuni pe suprafaţa selenară, a declarat William Gerstenmaier, director al operaţiunilor spaţiale în cadrul NASA.

Agenţia ar putea profita de ceea ce realizează sectorul privat în domenii precum transportul spaţial, sistemele de menţinere a vieţii şi alte tehnologii necesare pentru călătoriile în spaţiu mai departe de orbita terestră, a observat el.

De obicei, NASA realizează planificarea în detaliu a misiunilor înainte de a stabili dacă e posibil un parteneriat cu firme particulare; dar, în momentul de faţă, procedura ar putea fi schimbată: agenţia ar putea întreba companiile ce anume le interesează, unde anume văd posibilă şi necesară prezenţa umană, unde văd existenţa unor potenţiale pieţe comerciale, a explicat William Gerstenmaier.

Este o schimbare care arată cât de important a început să devină rolul firmelor particulare într-un domeniu dominat ani de zile de marile agenţii de cercetare finanţate de stat.

Bigelow Aerospace nu a făcut un secret din ambiţiile sale de a realiza şi amplasa construcţii gonflabile pe orbita terestră şi pe Lună.
Pentru realizarea acestei prime părţi a studiului, Bigelow Aerospace a chestionat aproximativ 20 de companii, precum şi agenţii spaţiale străine şi organizaţii cu profil de cercetare. Un al doilea raport va fi finalizat în toamna acestui an şi va cuprinde detalii despre planficarea misiunilor şi alte aspecte ale potenţialului parteneriat public-privat în domeniul explorărilor spaţiale.

Neagu Djuvara: Aromânii îşi duc tot mai greu tradiţia şi obiceiurile mai departe

Istoricul Neagu Djuvara trage un semnal de alarmă în privinţa păstrării identităţii culturale a aromânilor răspândiţi în Balcani şi în special în Grecia. Invitat să susţină, joi, o prelegere la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti cu ocazia Zilei Aromânilor, reputatul istoric s-a declarat îngrijorat de faptul că tinerele generaţii din familiile aromânilor din Grecia nu mai vorbesc limba strămoşească.

„De-a lungul timpului am vizitat de mai multe ori comunităţile aromâne din Grecia (...) Din păcate am tot sesizat că tinerele generaţii nu mai ştiu a vorbi în aromână. Deşi îşi înţeleg încă bunicii când conversează în această limbă, ei preferă să vorbească în greacă. Acesta este un prim pas către pierderea identităţii culturale a lor. Tinerele generaţii de acolo duc tot mai greu tradiţia şi obiceiurile acestei comunităţi mai departe”.

Neagu Djuvara a respins ideea implicării statului român în păstrarea identităţii culturale a aromânilor, catalogând-o drept nocivă. „Politica de susţinere a aromânilor în perioda interbelică de către statul român a fost greşită. Statul român le-a trimis învăţători români, ceea ce a condus la o denaturare a dialectului aromân. Trebuia să trimitem învăţători care vorbeau aromână”, este de părere istoricul.

El a mai declarat că singura intervenţie pe care ar trebui să o facă România pe lângă statul grec este de a cere ca aromânii să fie recunoscuţi ca minoritate în Grecia. „ Nu ştiu cum îi putem ajuta mai mult pe aromâni în condiţiile în care grecii neagă că au alte naţionalităţi pe teritoriul lor. Poate oamenii politici români ar trebui să intervină pe lângă Grecia pentru recunoşterea acestei etnii, dar este foarte greu de realizat acest lucru”.  Neagu Djuvara i-a îndemnat pe aromânii din Balcani să lupte pentru drepturilor lor culturale şi politice pentru că, daca ei nu o vor face, este greu de crezut că altcineva o va face în locul lor.

Aflat în faţa unui amfiteatru arhiplin, Neagu Djuvara şi-a delectat audienţa cu numeroase povestiri despre aromâni şi a pledat pentru elaborarea unei lucrări „sârguincioase” despre istoria aromânilor.
„Ziua aromânilor la Universitatea din Bucureşti” a fost o manifestare culturală organizată de studenţii care au urmat cursul despre vlahii din Balcani şi din Carpaţii nordici al profesorului Marius Diaconescu, în parteneriat cuSocietatea Culturală Aromână şi cu sprijinul revistei Historia, în calitate de partener media.

 Preluat din Historia

Umilirea persoanelor cu dizabilitati

Cu piciorul amputat, chemat la Evaluare. "Starea bărbatului se putea îmbunătăţi", susţine Direcţia de Asistenţă Socială

Ieri, familia l-a adus la comisie pe un bătrân de 78 de ani, cu piciorul amputat, care a fost scos special din spital pentru această vizită la Direcţia de Asistenţă Socială.

 

În replică, reprezentanţii Direcţiei susţin că de această vizită era nevoie, că starea persoanei se putea şi îmbunătăţi. Totuşi, omul nu are un picior.

 

"În funcţie de starea lui de sănătate, situaţia lui se poate îmbunătăţi sau înrăutăţi şi se putea schimba gradul de handicap", a declarat, marţi, Alexandru Bocioacă, director executiv adjunct la Direcţia Genereală de Asistenţă Socială Prahova, într-o intervenţie telefonică la emisiunea "100 de minute", de la Antena 3.

Urmariti Video