joi, 22 decembrie 2011

Disparitia magica a vrajitoarelor

Vrajitoarele Melisa,Vanesa etc au contactat mai multe persoane  printre  care si vedete  Oana Zavoreanu,Mihaela Borcea, Banel Nicolita  etc  pentru a le spune ca sunt blestemate si numai ele pot desface prin magie alba blestemele. Ma intreb cum poti sa fi atat de naiv(a) sa crezi asta? Orice om normal care are probleme de sanatate apeleaza la medic sau probleme de suflet apeleaza la preot si pshiolog. Ce este atat de rau sa apelezi la un pshiolog? Multa lume crede ca daca apelezi la un pshiolog inseamna ca nu ai mintea intreaga. Complet gresit. Un pshiolog te ajuta sa treci mai departe sa vazi ca totul se rezolva in viata mai putin moartea. Oana Zavoreanu si-a facut-o cu mana ei cand a apelat la vrajitoare.Le-a lasat 500000E la aceste escroace. Cand s-a trezit din vraja Oana,le-a denuntat pe aceste escroace la politie.Acuma ele sunt cautate de politie pentru inselaciune si santaj. Dar vrajitoarele au mai facut o magie. S-au urcat pe matura si au disparut.
PS Am aflat din presa ca vrajitoarele au fost prinse si arestate.

miercuri, 21 decembrie 2011

Obiceiuri vechi de sarbatori de iarna


• În Maramureş, când vine Crăciunul, se pun în mod expres pe pereţi farfurii şi ştergare ornamentale, dar şi busuioc. Peste tot în casă se văd crenguţele de busuioc şi se simte mirosul deosebit.

• În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pun pe masa pregătită pentru ai casei un colac şi un pahar cu apă. Se spune că sufletele morţilor vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac şi-şi udă gura cu apă.

• În zonele din preajma Sibiului, în Ajunul Crăciunului, gospodarii îşi strâng din sat tot ce au împrumutat, fie bani, fie lucruri de prin casă ori curte. Ca să nu vină sărbătorile şi toate cele ale casei să fie risipite. Căci, altminteri, aşa vor fi tot anul următor.

• În Mehedinţi, părinţii pun copiilor bănuţi în buzunare chiar de la Crăciun, nu mai aşteaptă să vină Revelionul, pentru ca anul viitor să fie îmbelşugat. Tot în această parte de ţară, în Ajunul Crăciunului, pâinea se aşază sub masă, ca să aducă noroc, iar sub faţa de masă se pune pleavă de grâu, pentru belşug.

Bobul de mazăre şi fasole

• Rromii din Ardeal, dar şi cei din Prahova şi Dâmboviţa mănâncă de Revelion fasole şi mazăre ca să aibă noroc la bani. Deşi îşi etalează averile şi aurul, ei fac şi astfel de mâncăruri ca să tragă banii la familia lor. Ţiganii căldărari obişnuiesc la miezul nopţii, fără să scoată o vorbă pe drum, să aducă în vase mari apă neîncepută de la izvor. Apa va fi băută, pe tot parcursul anului, în zile de sărbătoare. Femeile, la cumpăna dintre ani, desfăşoară un ritual de ghicire a viitorului. Ele pun într-o cană un ou spart, peste care toarnă apă şi lasă amestecul la uscat până dimineaţa. Formele obţinute le vor arăta ce îi aşteaptă în anul următor.

Prognoză meteo

• În foarte multe zone se citeşte calendarul în foile de ceapă. De Anul Nou, ţăranii bătrâni văd cum va fi vremea în anul care vine. O ceapă mare, cu foi bune, se sparge şi foile de aşază şi se numesc în ordinea lunilor anului. În fiecare se presară sare şi se lasă până a doua zi, când sarea de topeşte. Dacă în foaia de ceapă e mai mult lichid, înseamnă că luna numită va fi ploioasă. Dacă nu, va fi secetoasă.

Sârbii şi armenii

• Sârbii din Banat sărbătoresc Crăciunul după vechiul calendar. Ei aprind un pui de stejar, care simbolizează belşugul. În ziua de Ajun, femeile nu au voie să iasă pe stradă sau să meargă la vecini, pentru că asta aduce ghinion. Aşa că migălesc pe la bucătărie, unde prepară Ceşniţa, o prăjitură în care pun un ban şi acela care îl găseşte are noroc tot anul. Bărbaţii aduc în casă crengi şi butuci de gorun, cu care fac focul, iar cenuşa o duc pe arăturile din câmp, în dimineaţa de Crăciun.

• Armenii ortodocşi sărbătoresc Crăciunul şi pe 25 decembrie, şi pe 6 ianuarie deopotrivă. La fel şi ruşii lipoveni care, întorşi de la biserică, sărbătoresc naşterea lui Iisus în casa preotului, cu peşte, vodcă şi vin roşu. Apoi cântă la balalaică imnuri religioase.

Planta… păgână

• Vâscul, simbol al dragostei şi prosperităţii, se foloseşte încă de dinainte de naşterea lui Hristos. Pe vremuri, despre el se credea că tratează infertilitatea femeilor. Apoi a început să fie asociat cu dragostea şi, multă vreme, preoţii l-au interzis, spunând că este o plantă păgână. Acum, dacă te săruţi sub vâsc cu persoana dragă, se spune că iubirea nu se va sfârşi niciodată.

Simbolul Crăciuniţei

• Crăciuniţa sau Steaua Crăciunului, pe numele ei adevărat Poinsettia, nu lipseşte, de regulă, din casele creştinilor. Se spune că e foarte bine să o dăruieşti unor persoane dragi, pentru că ea aduce noroc şi bani celui care o dăruieşte.

• Ceangăii obişnuiesc să pună în apă la începutul postului Crăciunului câte o crenguţă de măr, pentru toate fetele de măritat din casă şi din neam. Dacă până pe 25 decembrie crenguţa înfloreşte, se spune că anul următor fata respectivă, aceea cu crenguţa numită, se mărită. Dacă nu, mai aşteaptă un an.

miercuri, 7 decembrie 2011

Domnule Traian Igas demisia!


Pentru ca a folosit cuvantul in discursul citit in Parlament, desi intr-o limba aproximativa, despre care unii ar putea crede ca ar fi http://www.blogger.com/img/blank.giffost romana, nu am dubii ca nu-l va intelege. Pentru a nu mai fi luat din nou in ras de Elena Basescu, pe buna dreptate.sursa ziare.com

luni, 5 decembrie 2011

Incredibil!


Cipmanzeii se trateaza cu plante naturale
Cercetări aprofundate au dezvăluit că aceste maimuţe cunosc multe plante cu proprietăţi terapeutice, le caută şi le folosesc cu multă precizie şi chiar transmit aceste cunoştinţe în cadrul grupului.

Un studiu realizat de specialişti ai Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Paris, Franţa, şi publicat în Physiology & Behavior arată că multe dintre plantele pe care le mănâncă cimpanzeii nu sunt consumate pentru proprietăţile lor nutritive, ci pentru cele medicinale.

Autorul principal, Shelly Masi, a studiat o comunitate de 40 de cimpanzei din Parcul Naţional Kibale, Uganda, şi un grup de gorile din Parcul Naţional Dzanga-Ndoki, Republica Centrafricană.

Consumul de plante non-nutritive s-a dovedit de două ori mai mare în cazul cimpanzeilor decât în cazul gorileleor, lucru explicat de cercetători prin faptul că gorilele au un sistem digestiv mai specializat, mai apt să detoxifice compuşii nocivi, ele având astfel mai puţină nevoie de "medicamente" decât cimpanzeii (şi oamenii).

Analizând plantele deosebite ingerate de cimpanzei (cele care nu fac parte din hrana lor obişnuită), s-a dovedit că majoritatea au proprietăţi medicinale. Printre ele se numără: frunzele de Antiaris toxicaria (antitumorală), măduva ramurilor de Cordia abyssinica (antimalarică şi antibacteriană), Ficus capensis (antibacteriană), scoarţa de Ficus natalensis (antidiareică), frunzele de Ficus urceolaris (vermifuge) şi multe altele.

Iar comportamentul social complex al cimpanzeilor facilitează învăţarea, transmiterea acestor cunoştinţe de la indivizii mai experimentaţi din cadrul grupului la cei mai tineri.

Deşi mai puţin studiate, astfel de comportamente - "tratamente medicale" auto-administrate - au fost observate şi la alte animale; caprele din Orientul Mijlociu, de pildă, ingerează planta Albizia anthelmintica, cu proprietăţi antiparazitare, în scopul eliminării viermilor intestinali.